Cresterea debitului cauzata de cresterea diametrului de tubare este relativ mica. Formula de calcul pentru un acvifer cu nivel liber este:
Influenta diametrului de tubare in cresterea debitului (in procente), pentru aceeasi denivelare, este redata in tabelul urmator:
| Diametru tubare 140 mm | Diametru tubare 300 mm | Diametru tubare 450 mm | Diametru tubare 600 mm |
|---|---|---|---|
| 100 | 110 | 117 | 122 |
Asadar, in aceleasi conditii hidrogeologice, tubarea cu un diametru de 300mm fata de 140mm (sau dublarea diametrului de tubare) duce la o crestere a debitului cu doar 10%, dar la o crestere nejustificata economic a costurilor de executie si tubare aferente, cu peste 300%.
In concluzie, pentru un foraj casnic, diametrul de tubare de 125mm este satisfacator.
Si totusi, de ce unii proiectanti aleg diametre mari de tubare, de genul 180mm?
Pentru ca in Romania, nu exista PVC cu fanta continua, tip Johnson, cu suprafata activa peste 20%, ci numai fante tip slot, niste taieturi cu panza de flex, cu grosime de 0.5mm, 0.7mm, 1mm etc. Aceste filtre cu fante tip slot au suprafata activa 4-5%, deci mult sub porozitatea efectiva a stratului acvifer si produc scaderea eficientei forajului din cauza cresterii pierderii de sarcina.
Filtru tip Johnson, suprafata activa peste 20%
Filtru slot tip Valplast, suprafata activa 5%
Folosirea unui filtru slot PVC cu diametru de 180 mm, cu 5% suprafata activa in comparatie cu filtru slot PVC 140mm, aceeasi suprafata activa, face ca aria laterala a suprafetei active sa fie mai mare cu 28%.
Deci daca folosesti un filtru slot PVC de 180mm comparativ cu un filtru slot PVC de 140 mm vei avea teoretic, cu 28% mai mult debit de apa pentru aceeasi denivelare.
In schimb daca folosesti un filtru cu fanta continua, tip Johnson, 140mm, cu 20% suprafata activa, comparativ cu un filtru slot PVC 180mm, vei avea cu 300% mai mult debit de apa pentru aceeasi denivelare!!!
Pornind de la debitul de apa necesar, se stabileste adancimea forajului apoi se alege diametrul de tubare, tipul de material pentru filtru, apoi diametrul de sapare tinand cont ca raza de pietris sa fie cuprinsa intre 7-10 cm, urmata de modalitatea de dezvoltare a forajului, testare, sterilizare etc.
In concluzie, proiectarea unui foraj pentru alimentare cu apa nu este chiar asa usoara cum pare la prima vedere si executarea unui foraj cat mai aproape de perfectiune necesita cunostinte aprofundate si utilaje performante.
